Deheleanu Vasile s-a născut pe 12.08.1910, la Timişoara. Economist.

La 14 ani este legitimat la „Unirea” Timişoara, echipă la care jucase şi Rudy Wetzer.

Este atras apoi la „Politehnica” Timişoara, în anul 1925 de Silviu Sepi (I), debutând curând şi în prima echipă.
Între anii 1928 – 1931, urmează cursurile Academiei Comerciale din Cluj, jucând mai întâi la „România” Cluj, echipă cu care în 1928 – 1929 se califică în finala campionatului naţional. Trece apoi la „Universitatea” Cluj.

În 1931 joacă şase luni la U.D. Reşiţa, pentru ca, din primăvara anului 1932, să apară în marea echipă profesionistă „Ripensia” Timişoara, admisă în acelaşi an în Divizia Naţională. A disputat 73 de meciuri în prima divizie înscriind 5 goluri.

Cu „Ripensia” a câştigat de 4 ori campionatul naţional al României (1932 – 1933, 1934 – 1935, 1935 – 1936 şi 1937 – 1938) şi de două ori Cupa României (în ediţia inaugurală 1933 – 1934 şi în 1935 – 1936, izbutind eventul campionat – cupă. A evoluat de 5 ori în echipa naţională „A” a ţării noastre, debutând la 29.04.1934, în calificările pentru Cupa Mondială, în meciul România – Jugoslavia, 2 – 1 (1 – 0), disputat la Bucureşti pe Stadionul ONEF. A participat şi la turneul final al Campionatului Mondial din Italia – 1934.

Pentru prestaţia sa în acest meci, Deheleanu a fost desemnat cel mai bun jucător de către cititorii publicaţiei „Gazeta” ( directori Al. Kiriţescu şi Camil Petrescu).

Ultimul său meci a avut loc la Bucureşti pe 26 iunie 1938 în Cupa Europei Centrale, contra echipei A.C. Milan. Atunci s-a accidentat şi a fost nevoit să renunţe definitiv la fotbal.

A evoluat ca jucător, cel mai bine în postura de mijlocaş (deşi a debutat ca vârf), fiind renumit în epoca sa pentru combativitatea care nu depăşea litera regulamentului, jocul de cap şi atacul prin alunecare, o raritate la acea vreme.

Ca antrenor, profesie exercitată concomitent cu aceea de economist a lucrat în decurs de 31 de ani cu un mare număr de echipe, la diferite eşaloane competiţionale.
Cu câteva dintre acestea a obţinut performanţe notabile: „Electrica” Timişoara (1945 – 1947, promovată din campionatul orăşănesc în Divizia „B”); „Ripensia U.T.M.” juniori, împreună cu Silviu Bindea, în 1948, an în care a câştigat campionatul de juniori. A mai antrenat “Politehnica” Timişoara ( 1950, 1955, 1956, 1958 – 1959 ).

În anii 1960 – 1970 a antrenat echipa ”Progresul” Ciacova.

Cei care l-au cunoscut pe „nea Vasa”, cum îi spuneau apropiaţii, i-au admirat modestia şi bunul simţ precum şi judecata lucidă a fenomenului fotbalistic, chiar şi la o vârstă foarte înaintată.

A decedat la 30.04.2003, la Timişoara.

Sursa foto